European elections represent a crucial moment: they give EU citizens a say in the political direction of the European Union. After declining ever since the first European direct elections in 1979, electoral turn out increased in the 2019 elections to reach 50.6 % largely due to youth participation (according to a post-election Eurobarometer survey). Echoing the 2019 motto 'This time I'm voting', the 2024 one might be: 'I did it again!' The 2024 European elections could be a turning point for youth engagement for several reasons

EPRS Policy Podcast - Young Europeans go to the polls: Issues to watch in 2024

Cancerul este a doua cauză de deces în țările Uniunii Europene, după bolile cardiovasculare. În fiecare an, aproape 3 milioane de oameni sunt diagnosticați cu această boală, iar 1,2 milioane își pierd viața din cauza ei. Deși responsabilitatea pentru politicile în domeniul sănătății le revine în primul rând țărilor membre, combaterea cancerului este una dintre prioritățile Uniunii Europene.

Planul european de combatere a cancerului

Today: a new plenary session is getting under way in Strasbourg. Topics on the agenda include the results of the latest EU summit and Russia’s war against Ukraine. Last week, Parliament and the Council reached an agreement on a stronger right to repair for consumers.

Scurt Buletin de Știri – 05/02/2024 – română

Scurt Buletin de Știri – 02/02/2024 – română

Today: the deal on the ‘breakfast directives’; the bids to host the headquarters of the EU’s new Anti-Money Laundering Authority; and the 2024 Charlemagne Youth Prize.

Scurt Buletin de Știri – 01/02/2024 – română

Uniunea Europeană este o uniune politică și economică formată din 27 de state membre, în care și alte țări au cerut să fie incluse. În prezent există nouă țări candidate. Însă procesul care trebuie parcurs pentru a deveni stat membru al Uniunii este lung și complex.

Cum funcționează în practică extinderea Uniunii Europene

Europaparlamentet och dess folkvalda ledamöter är medborgarnas röst i EU. Därför vill vi göra parlamentet tillgängligt för alla. Nyheter i korthet ger dig en snabb överblick över dagens viktigaste händelser på alla officiella EU-språk. Sändningen kommer till dig från Europaparlamentet. Du hittar fler program här:

Nyheter i korthet – 31/01/2024 – svenska

Європарламент та його депутати є голосом громадян Європейського Союзу. Саме тому ми хочемо, щоб Європарламент став доступним для всіх. Короткі новини - це огляд головних новин дня на всіх офіційних мовах ЄС. Ця трансляція надається Європарламентом. Більше доступних програм тут:

Короткі новини – 31/01/2024 – укрaïнською

Evropski parlament in izvoljeni poslanci so glas državljanov Evropske unije. Zato želimo, da bi bil Parlament ljudem res blizu. V kratkih novicah vam v vseh uradnih jezikih Unije na kratko predstavljamo najpomembnejše dnevne teme. Oddajo pripravlja Evropski parlament. Več prispevkov in vsebin najdete na naslednjih spletnih mestih:

Kratka poročila – 31/01/2024 – slovenščina

Parlamentul European și deputații săi aleși sunt vocea cetățenilor în Uniunea Europeană. De aceea, dorim ca Parlamentul să fie accesibil pentru toți. Știrile pe scurt vă prezintă succint principalele subiecte ale zilei în toate limbile oficiale ale Uniunii. Acest program vă este prezentat de Parlamentul European. Puteți găsi mai multe programe aici:

Scurt Buletin de Știri – 31/01/2024 – română

V Európskej únii je Európsky parlament a jeho volení poslanci hlasom občanov a chce byť dostupný pre všetkých. Krátke správy vám ponúkajú stručný prehľad hlavných tém dňa vo všetkých úradných jazykoch Únie. Toto vysielanie vám prináša Európsky parlament. Ďalšie programy nájdete na našich webových stránkach:

Krátke správy – 31/01/2024 – slovenčina

O Parlamento Europeu e os respetivos deputados eleitos são a voz dos cidadãos na União Europeia. É por este motivo que pretendemos que o Parlamento seja acessível a todos. As notícias breves oferecem uma visão rápida dos temas principais do dia em todas as línguas oficiais da União. Esta transmissão é disponibilizada pelo Parlamento Europeu. Para mais programas, vá a:

Destaques do dia – 31/01/2024 – português

Parlament Europejski i europosłowie to głos obywateli w Unii Europejskiej. Dlatego chcemy, żeby informacje o pracy Parlamentu były dostępne dla każdego. Wiadomości w skrócie to najważniejsze tematy dnia we wszystkich językach urzędowych Unii. Parlament Europejski przygotował je specjalnie dla Ciebie. Więcej programów znajdziesz tutaj:

Wiadomości w skrócie – 31/01/2024 – polski

Het Europees Parlement en de verkozen parlementsleden zijn de stem van de burgers in de Europese Unie. Daarom willen wij het Parlement voor iedereen begrijpelijk maken. Nieuws in het kort biedt een snel overzicht van de belangrijkste onderwerpen van de dag, in alle officiële EU-talen. Deze uitzending wordt u gebracht door het Europees Parlement. Hier kan u nog meer programma’s van ons vinden:

Nieuwsflits – 31/01/2024 – Nederlands

Il-Parlament Ewropew u l-Membri eletti tiegħu huma l-vuċi taċ-ċittadini fl-Unjoni Ewropea. Huwa għalhekk li rridu li l-Parlament ikun aċċessibbli għal kulħadd. L-aħbarijiet fil-qosor jagħtuk ħarsa fil-qosor tas-suġġetti ewlenin tal-ġurnata fil-lingwi uffiċjali kollha tal-Unjoni. Din ix-xandira titwassallek mill-Parlament Ewropew. Tista' ssib aktar programmi hawnhekk:

L-Aħbarijiet fil-Qosor – 31/01/2024 - Malti

Europos Parlamentas ir išrinkti jo nariai yra Europos Sąjungos piliečių balsas. Todėl norime, kad Parlamentas būtų prieinamas visiems. Visomis oficialiomis Sąjungos kalbomis pateikiamose žiniose trumpai apžvelgiamos svarbiausios dienos naujienos. Šias transliacijas rengia Europos Parlamentas. Daugiau programų rasite čia:

Trumposios žinios – 31/01/2024 – lietùvių kalba

Lithuania is a parliamentary republic with a head of government - the Prime Minister - and a head of state - the President - who appoints the Prime Minister.

The Parliament is a single-chamber legislative body. The country is divided into 60 municipalities, with directly-elected mayors.

There are 11 members of the European Parliament from Lithuania.

Lithuania joined the EU on 1 May 2004 - and the euro area on 1 January 2015.

EU - Lithuania

<div class="ep_2headmenu ep_jsmenu" id="body">
<div id="maincontent">
<div id="maincontentbox">
<div class="ep_wrapper ep_2columns">
<div id="mainzone" style="padding-top: 13px;">
<div class="ep_noborderbox">
<div id="ftu-content">
When the Treaty of Rome established the common market in 1958, State intervention was a major feature of agriculture in the six founding Member States. The foundations of the common agricultural policy (CAP) have remained unchanged since then, with the exception of rules relating to the decision-making procedure.

The Lisbon Treaty recognised codecision as the ‘ordinary legislative procedure’ for the CAP, in place of the consultation procedure. 
If the principle of the free movement of goods was to apply to agricultural produce, ongoing State intervention notwithstanding, national intervention mechanisms which were incompatible with the common market had to be transferred to Community level: this is the basic rationale behind the establishment of the CAP.
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>

Common Agricultural Policy - 8th parliamentary term

Latvia joined the European Union on 1 May&nbsp;2004 and has been a member of the Schengen area since 21 December 2007. It became a member of the Euro area on 1 January 2014.

Latvia is a parliamentary republic with a head of government - the Prime Minister - who chooses the council of ministers and a head of state - the President - who has a largely ceremonial role and nominates the Prime Minister.

The government is subject to Parliament's approval throughout each term.

The country is subdivided into 110 one-level municipalities and 9 cities. These each have their own city councils and municipal administrations.

There are 8 Members of the European Parliament from Latvia.

EU - Latvia

A Digital Single Market (DSM) is one in which the free movement of persons, services and capital is ensured and where the individuals and businesses can seamlessly access and engage in online activities under conditions of fair competition, and a high level of consumer and personal data protection, irrespective of their nationality or place of residence.

Digital single market

The Presidential Debate - EU Elections 2019 takes place on 15 May at 21.00 CET. It is an opportunity to discover where the lead candidates stand on a range of issues.

Political parties put forward candidates for the post of president of the European Commission ahead of the European elections. The lead candidate nominated by the Council, and able to command a majority in Parliament, will be elected President of the European Commission by a vote of Parliament.

The lead candidates are sometimes referred to by the German term spitzenkandidaten. This system was first used in 2014 to select current Commission President Jean-Claude Juncker.

Presidency of the European Commission/Eurovision Debate - EU elections 2019

The European elections of 22-25 May 2014 gave voters the chance to influence the future political course of the European Union when they elected the 751 Members of the European Parliament (MEPs) to represent their interests for the next five years.

One major new development introduced by the Treaty was that, when the EU Member States have nominated the next president of the European Commission in autumn 2014, they had for the first time - have to take account of the European election results. The new Parliament endorses this candidate: it 'elects' the Commission president, in the words of the Treaty. This means voters now have a clear say in who takes over at the helm of EU government.

European elections 2014

The Sakharov Prize for Freedom of Thought, named in honour of the Soviet physicist and political dissident Andrei Sakharov, is awarded each year by the European Parliament. It was set up in 1988 to honour individuals and organisations defending human rights and fundamental freedoms.

Each nominee must have the support of at least 40 MEPs, and each individual Member may support only one nominee. Signed nominations accompanied by supporting evidence are then assessed in a joint meeting of the Committee on Foreign Affairs (AFET), the Subcommittee on Human Rights (DROI) and the Committee on Development (DEVE). A shortlist of three candidates is drawn up through a vote by AFET and DEVE committees, and then submitted to the Conference of Presidents for a final vote. The winner is announced in October, and the award ceremony takes place in December at the plenary sitting in Strasbourg.

The nominations for the 2020 Sakharov Prize for Freedom of Thought are:

The democratic opposition in Belarus, represented by the Coordination Council, initiative of brave women and political and civil society figures, nominated by EPP, S&amp;D, Renew Europe 
Mgr Najeeb Moussa Michaeel, Archbishop of Mosul, Iraq nominated by ID 
Guapinol activists and Berta Caceres in Honduras, nominated by Greens/EFA, GUE/NGL 
The democratic opposition in Belarus, represented by Sviatlana Tsikhanouska, nominated by ECR 
Polish LGBTI activists Jakub Gawron, Paulina Pajak, Paweł Preneta and Kamil Maczuga, founders of the website Atlas of Hate, nominated by Malin Björk, Terry Reintke, Marc Angel, Rasmus Andresen and 39 other MEPs.

The democratic opposition in Belarus has been awarded the 2020 Sakharov Prize for Freedom of Thought.

Democratic Opposition in Belarus, Sakharov Prize 2020

The brave people of Ukraine, represented by their president, elected leaders and civil society, are the&nbsp;2022 Sakharov Prize for Freedom of Thought laureate.

The&nbsp;finalists for the European Parliament’s 2022 Sakharov Prize for Freedom of Thought were WikiLeaks activist Julian Assange, the Ukrainian people and their representatives and the Colombian Truth Commission for the 2022 Sakharov Prize.

The Sakharov Prize for Freedom of Thought, named in honour of the Soviet physicist and political dissident Andrei Sakharov, is awarded every&nbsp;year by the European Parliament.

The&nbsp;prize was set up in 1988 to honour individuals and organisations defending human rights and fundamental freedoms. Each nominee must have the support of at least 40 MEPs, and each individual Member may support only one nominee.

Signed nominations accompanied by supporting evidence are then assessed in a joint meeting of the Committee on Foreign Affairs (AFET), the Subcommittee on Human Rights (DROI) and the Committee on Development (DEVE). A shortlist of three candidates is drawn up through a vote by AFET and DEVE committees, and then submitted to the Conference of Presidents for a final vote.

The winner is always announced in October, and the award ceremony takes place in December during plenary in Strasbourg. In 2021, the prize went to&nbsp;the Russian opposition figure Alexei Navalny.

Sakharov Prize 2022

On 23/5/2024 the Eurovision debate between the lead candidates for the presidency of the European Commission took place in the European Parliament.

Walter Baier (Austria, European Left), Sandro Gozi (Italy, Renew Europe Now), Ursula von der Leyen (Germany, European People’s Party), Terry Reintke (Germany, European Greens) and Nicolas Schmit (Luxembourg, Party of European Socialists) participated in the debate, organised by the European Broadcasting Union (EBU) in collaboration with the European political parties and the European Parliament.

The debate focussed on Economy and Jobs, Defence and Security, Climate and Environment, Democracy and Leadership, Migration and Borders and on Innovation and Technology.

Questions were asked by the audience in the plenary chamber, by viewers watching from events organised by Parliament’s Liaison Offices in EU member states, submitted via social media, and by the two moderators. Candidates also faced one-on-one questioning by the moderators in so-called “Spotlight” segments.

Election debate 2024

Every five years EU citizens choose who represents them in the European Parliament, the directly-elected institution that defends their interests in the EU decision-making process. The next European elections will take place in 2019.

 
From 23 to 26 May 2019, people in the EU vote for the next European Parliament. By voting in the European elections, people living in the EU get to choose the 705 members that will represent them in the European Parliament until 2024.

European elections 2019

The Sakharov Prize for Freedom of Thought, named in honour of the Soviet physicist and political dissident Andrei Sakharov, is awarded each year by the European Parliament. It was set up in 1988 to honour individuals and organisations defending human rights and fundamental freedoms.

Each nominee must have the support of at least 40 MEPs, and each individual Member may support only one nominee. Signed nominations accompanied by supporting evidence are then assessed in a joint meeting of the Committee on Foreign Affairs (AFET), the Subcommittee on Human Rights (DROI) and the Committee on Development (DEVE). A shortlist of three candidates is drawn up through a vote by AFET and DEVE committees, and then submitted to the Conference of Presidents for a final vote. The winner is announced in October, and the award ceremony takes place in December at plenary sitting in Strasbourg.

Ilham Tohti, an Uyghur economist fighting for the rights of China’s Uyghur minority, is the winner of the Sakharov Prize 2019.

The finalists were:

°Murdered Brazilian political activist and human rights defender Marielle Franco, Native Brazilian leader and environmentalist Chief Raoni and Brazilian environmentalist and human rights defender Claudelice Silva dos Santos °The Restorers, a group of five students from Kenya - Stacy Owino, Cynthia Otieno, Purity Achieng, Mascrine Atieno and Ivy Akinyi - who have developed i-Cut, an app to help girls deal with female genital mutilation (FGM) °Ilham Tohti, an Uyghur economist fighting for the rights of China’s Uyghur minority

Sakharov Prize 2019

Infographics on EU Elections of 6 to 9 June 2024 on the results and explainer videos

Infographics and explainers

In December 2023 , MEPs and national governments reached a long-sought agreement to revamp the EU’s asylum and migration legislation. Parliament and Council negotiators agreed on the final form of five separate EU regulations, establishing how to share the management of asylum and migration flows among member states and what to do in cases of sudden migratory crisis.

The rules also regulate how to deal with people arriving at the EU’s external borders, the processing of asylum claims, and the identification of those arriving. Following the deal, EP President Roberta Metsola said: “”Today is a truly historic day, as we have delivered on the Migration and Asylum Pact, possibly the most important legislative package of this mandate. Europe will now get a robust legislative framework that is the same in all Member States.

That functions and that protects, an approach that is humane and fair with those seeking protection, that is firm with those who are not eligible, and that is strong with those who exploit the most vulnerable

Refugee movements and migration are at the centre of global attention. &nbsp;The European Parliament is actively involved, in the adoption of new laws on irregular and regular immigration. It is a full co-legislator together with the Council representing member states on these matters since the entry into force of the Lisbon Treaty in 2009.

Asylum

The EU strategy related to food security aims to build resilience to food crises in the production chain. The EU is working towards increasing the resilience of individuals, communities and countries to cope with, adapt and recover quickly from the impact of a disaster, violence or conflict.

The EP has recently called for an urgent EU action plan to ensure food security in and outside the EU following the Russian invasion of Ukraine.&nbsp;MEPs asked for immediate help in the form of food supplies for Ukraine, and for a reboot of the EU’s food production strategy. Given the severe impact the Russian attack on Ukraine will have on food security for Ukrainians, Parliament called&nbsp;for robust long-term humanitarian food aid for Ukraine from both the EU and at the international level. MEPs say the COVID-19 pandemic and the war in Ukraine have made it apparent that the EU needs to reduce its dependence on imports from too few suppliers. They call for a diversification of supply from third countries, and demand in the short term that the Commission assess how to cushion the impact of high fertiliser prices on farmers. To reduce the dependence on fertiliser imports in the long term, Parliament proposes a switch to alternative organic sources of nutrients for agriculture and support for agricultural innovation.

Food security

On May 1, 2004, ten&nbsp;new member states joined the European Union, marking the&nbsp;largest enlargement in terms of people and number of countries in the EU's history. Cyprus, Czech Republic, Estonia, Hungary, Latvia, Lithuania, Malta, Poland, Slovakia, and Slovenia joined the Union, growing from 15 to 25 members.

The European Parliament celebrates the 20th anniversary of these ten nations joining the European Union&nbsp;and engaging in the EP's democratic process to defend the interests of European citizens.

20th anniversary of the 2004 enlargement of the European Union

The rapid development of social media and the rise of geopolitical tensions turn the EU into a target for foreign interference and disinformation. 

In 2024, the EU and many other democracies around the world will elect their next leaders. Malicious entities or states try to take advantage of this to undermine trust in elections or democracy.

The European Parliament has adopted a number of legislative acts to protect EU citizens and societies from disinformation and foreign interference. It has also been working to strengthen cooperation between&nbsp;elections authorities,&nbsp;public disinformation specialists,&nbsp;European fact-checkers&nbsp;and independent disinformation specialists, and has developed closer ties with&nbsp;Nato, in order to step up the efforts on fighting disinformation. 
 
This series of videos is part of an effort to raise awareness among EU citizens about disinformation ahead of the European elections, in June. Parliament’s communication team explains the most commonly used tactics and give tips to spot and avoid them.

Disinformation explained

EP Plenary session - UN Climate Change Conference 2024 in Baku, Azerbaijan (COP29)

EP Plenary session - EU-US relations in the light of the outcome of the US presidential elections

Briefing S&D by Iratxe GARCÍA PÉREZ (S&D,ES), President

Acordarea în continuare de sprijin financiar și militar Ucrainei de către statele membre ale Uniunii

Măsuri globale pentru platformele de comunicare socială - Consolidarea rolului Regulamentului privind serviciile digitale și protejarea democrației și a libertății în mediul online (dezbatere)

Reluarea şedinţei

Urări de bun venit

Alocuțiunea lui Mario Draghi - Prezentarea raportului referitor la viitorul competitivității europene

Viitorul competitivității europene

Aprobarea procesului-verbal al ședinței anterioare

Starea uniunii energetice

Rectificări (articolul 251 din Regulamentul de procedură) (cursul dat)

Războiul din Fâșia Gaza și situația din Orientul Mijlociu

Situația din Venezuela (dezbatere)

Rezultatul reuniunii ministeriale a G20 de la Rio de Janeiro și lupta împotriva inegalității (dezbatere)

Ordinea de zi a următoarei ședințe

Aprobarea procesului-verbal al prezentei ședințe

Plenary session

CJ16 - Joint committee on Budgets and committee on Economic and Monetary Affairs

BUDG

ECON

Reluarea sesiunii

Deschiderea ședinței

Declaraţiile Preşedinţiei

Aprobarea proceselor-verbale ale ședințelor precedente

Componența Parlamentului

Cereri de ridicare a imunității parlamentare

Componența comisiilor și delegațiilor

Ordinea lucrărilor

Rezultatul dialogului strategic privind viitorul agriculturii UE

Necesitatea de a preveni amenințările la adresa securității, cum ar fi atacul de la Solingen, prin lupta împotriva migrației ilegale și returnări eficace

Problemele persistente de antisemitism în Europa și de alte forme de discursuri de incitare la ură și de infracțiuni motivate de ură

Intervenții de un minut privind chestiuni politice importante

Last minute session briefing

Pre-session briefing

Committee on Industry, Research and Energy

ITRE

Committee on Environment, Public Health and Food Safety

ENVI

Committee on Internal Market and Consumer Protection

IMCO

European Parliament Welcome Briefing for EU Correspondents

Subcommittee meeting on Public Health

SANT

Committee meeting on Regional Development

REGI

Committee meeting on International Trade

INTA

G7 Speakers conference in Verona (Italy) - Opening address by Roberta METSOLA, EP President ( Recorded )

Joint Committee on Budgetary Control and Committee on Employment and Social Affairs - Meeting with DG REGIO on Control and Assurance in Cohesion policy with the Joint Audit Directorate of DG REGIO and DG EMPL

EMPL

CONT

Committee on Legal Affairs

JURI

Committee on Women's Rights and Gender Equality

FEMM

Delegations for relations with Mercosur Constitutive meeting

Delegations for relations with Iran Constitutive meeting

Delegation to the EU-Ukraine Parliamentary Association Committee Constitutive meeting

REGI - Presentation of the ECA Review 03/2024: An overview of the assurance framework and the key factors contributing to errors in 2014-2020 cohesion spending

Thomas BAJADA in the EP in Strasbourg

Delegation to the EU-Moldova Parliamentary Association Committee Constitutive meeting

Delegations for relations with the People’s Republic of China Constitutive meeting

Delegations for relations with the countries of the Andean Community Constitutive meeting

Delegations for relations with the Arab Peninsula Constitutive meeting

Delegation to the EU-Serbia Stabilisation and Association  Parliamentary Committee Constitutive meeting

AGRI - Workshop on ' The cost of food and food price inflation '

Delegations for relations with the countries of Central America, including the EU-Central America Parliamentary Association Committee Constitutive meeting

Delegation to the EU-Armenia Parliamentary Partnership Committee, the EU-Azerbaijan Parliamentary Cooperation Committee and the EU-Georgia Parliamentary Association Committee Constitutive meeting

Delegation for relations with the NATO Parliamentary Assembly Constitutive meeting

Roberta METSOLA, EP President meets with Keir STARMER, British Prime Minister

Meeting of the Conference of Presidents

Debate on the Future of Cohesion Policy

DG PERS Annual Inter-Parliamentary Seminar on Equality, Diversity and Inclusion

Între 2017 și 2018, în UE au fost raportate peste 14.000 de victime ale traficului de persoane. Numărul real al victimelor exploatării sexuale sau prin muncă este probabil mult mai mare. Cetățenii UE au reprezentat aproape jumătate din victimele înregistrate în UE. Membrii Parlamentul European solicită mai multă cooperare transnațională și o actualizare a directivei anti-trafic din 2011.

Traficul de persoane continuă să fie o realitate în UE

Membrii Parlamentului au discutat cu privire la lansarea vaccinurilor împotriva COVID-19 în UE cu președintele Comisiei și au aprobat un program de sprijin economic pentru a ajuta țările UE în redresarea lor din criză, realizând, de asemenea, progrese în ceea ce privește obiectivele climatice. Deputații au dezbătut, de asemenea, tulburările politice din Rusia și recenta condamnare a lui Alexei Navalnâi. Parlamentul a votat mai multe măsuri de ajutor pentru sectorul aviației și a susținut propunerea unui salariu minim adecvat.

Repere în plen: Strategia UE privind vaccinurile, redresarea economică și relațiile cu Rusia

Parlamentul va vota asupra mecanismului de redresare și reziliență, partea principală a pachetului de redresare după Covid-19, de 750 miliarde EUR. Deputații vor discuta, de asemenea, despre deficiențele vaccinurilor, vor solicita obiective în materie de reciclare, o mai bună reglementare a rețelelor sociale și acțiuni mai hotărâte pentru a combate traficul de persoane. Toate acestea și multe altele vor fi dezbătute în plen.

Urmează în plen: recuperarea după Covid-19, vaccinuri și reciclare

Deputații europeni au solicitat o mai mare deschidere cu privire la lansarea vaccinurilor împotriva COVID-19. Aceștia au sugerat o lege care impune dreptul de deconectare pentru lucrătorii europeni și doresc ca accesul la locuințe adecvate să fie considerat un drept fundamental. În ceea ce privește politica externă, deputații au salutat începerea unei noi ere în relațiile UE-SUA, prin investirea președintelui Joe Biden, și au cerut prelungirea sancțiunilor asupra oficialilor ruși implicați în arestarea lui Alexei Navalny.

Repere în plen: Vaccinurile, relațiile UE-SUA și dreptul la deconectare

În timp ce Europa se lansează în cea mai mare campanie de vaccinare în masă realizată vreodată, Parlamentul subliniază nevoia de solidaritate și unitate. Deputații solicită ca Comisia Europeană să elimine incertitudinea furnizând informații mai deschise despre vaccinurile împotriva COVID-19.

Deputații solicită mai multă transparență cu privire la vaccinurile împotriva COVID-19

Europarlamentarii vor analiza prioritățile Portugaliei în timp ce aceasta își începe președinția rotativă a Consiliului UE și vor discuta noile reguli cu privire la dreptul de deconectare de la serviciu și problema administrării vaccinurilor Covid-19. În plus, odată cu apropiata inaugurare a lui Joe Biden ca președinte al SUA, Parlamentul va discuta cum să întărească relațiile transatlantice. Toate acestea și multe altele vor fi dezbătute în plen.

Urmează în plen: Vaccinurile Covid-19, dreptul la deconectare și egalitatea de gen

Odată cu noua administrație de la Washington și un summit UE-SUA programat mai târziu anul acesta, Parlamentul European consideră că este timpul reînnoirii parteneriatului transatlantic, începând cu gestionarea pandemiei de Covid-19 și cu redresarea economică ulterioară și continuând cu dezvoltarea unei economii sustenabile, neutre din punct de vedere al mediului și întărirea democrației la nivel mondial.

Relațiile UE-SUA: un nou început

Parlamentul European dorește ca „dreptul de deconectare” să devină un drept legal în UE. Europarlamentarii consideră că angajații, atunci când nu sunt în timpul serviciului, nu trebuie să resimtă presiunea de a răspunde comunicărilor de serviciu. Necesitatea acestui proiect de lege a sporit odată cu pandemia și cu creșterea numărului de persoane aflate în telemuncă.

Dreptul de deconectare de la viața profesională

2021 este Anul Căilor Ferate Europene, dar ce înseamnă acest lucru? Pentru a ajunge la neutralitatea climatică până în 2050, UE trebuie să-și reducă drastic emisiile de CO2. Investițiile în căile ferate și promovarea trenurilor ca mijloc de transport sustenabil, sigur și modern, reprezintă una dintre țintele de anul acesta.

2021: Anul Căilor Ferate Europene

Parlamentul a căutat un mod de distribuire a vaccinului anti Covid-19 și a adoptat un pachet financiar care include bugetul pe termen lung și un fond de recuperare pentru susținerea economiilor UE începând cu anul viitor. Europarlamentarii au discutat viitorul parteneriat dintre Regatul Unit și UE și au adoptat reguli noi cu privire la accesul la apă potabilă sigură în UE. Premiul Saharov pe 2020 a fost acordat opoziției democratice din Belarus.

Repere în plen: De la bugetul pe termen lung la premiul Saharov și la Brexit

După un an dominat de pandemia de coronavirus, Parlamentul va da startul recuperării. Bugetul pe următorii șapte ani și fondul de recuperare sunt pregătite de implementare. Europarlamentarii vor examina aspecte cheie din legislația de mediu, vor pune bazele transformării Europei în vârful de lance al tehnologiei și IA și vor pregăti continentul pentru viitoarele crize medicale. Toate acestea și altele urmează în 2021.

Ce ne așteaptă în 2021?

Opoziția democratică din Belarus a primit premiul Saharov pe 2020 pentru libertatea de gândire, pentru implicarea lor pașnică în viitorul țării. Aceasta solicită alegeri noi, libere și corecte, după rezultatele trucate care l-au indicat câștigător al alegerilor prezidențiale pe Lukașenko pentru a 6-a oară.

Opoziția democratică din Belarus a primit premiul Saharov pe 2020

Un consumator european obișnuit consumă până la 106 litri de apă îmbuteliată anual. Această apă are asociată un cost economic și de mediu. Parlamentul European actualizează regulile privind apa potabilă pentru a-i crește calitatea și accesibilitatea, astfel încât europenii să renunțe la plastic.

Apă potabilă sigură și curată pentru toată lumea

Parlamentul European și Academia Europeană de Film au anunțat cele trei filme nominalizate la Premiul LUX - Premiul European pentru Film al Publicului, pentru 2021. În cursă sunt „Încă un rând” de Thomas Vinterberg, „Colectiv” de Alexander Nanau și „Corpus Christi” de Jan Komasa. Premiul restructurat pentru film oferă, pentru prima dată, publicului european posibilitatea de a vota online pentru favoritul lor și de a determina câștigătorul împreună cu europarlamentarii.

Acoperiri și credință oarbă în cadrul Premiului LUX pentru anul 2021

Premiul Saharov 2020 va fi acordat opoziției democratice din Belarus, Parlamentul va lua în considerare rezultatul ultimului summit al UE, va vota cu privire la REACT-UE, un nou program de redresare de 47,5 miliarde de euro și va analiza actualizarea reglementărilor privind apa potabilă. Toate acestea și multe altele, vor fi dezbătute în plen.

Urmează în plen: REACT-UE, apa potabilă și Premiul Saharov.

După 26 de ani sub un președinte autoritar, poporul din Belarus vrea democrație și libertate. Manifestările săptămânale pașnice de la alegeri au fost întâmpinate cu o represiune brutală. Parlamentul European acordă Premiul Saharov 2020 pentru Libertatea de gândire opoziției democratice din Belarus.

Premiul Saharov 2020 - Opoziția democratică a Belarusului, în marș pentru libertate

Turcia este un vecin, un partener comercial și un candidat pentru aderarea la UE. Dar pe măsură ce relațiile UE-Turcia devin din ce în ce mai încordate, deputații europeni solicită detensionarea și dialogul.

Viitorul relațiilor UE-Turcia

Nu există cifre oficiale privind numărul oamenilor fără adăpost din UE, dar se estimează că aproximativ 700.000 de persoane dorm pe străzi în Europa, dintre care 70% de mai bine de un deceniu. Parlamentul European solicită dezvoltarea unei strategii la nivel de UE pentru a ajuta oamenii să nu mai locuiască pe străzi și să se mute în locuințe decente, până în 2030.

2.878 rezultate